salut Bucovina - informatii turistice din Bucovina

  • PDF

Descrierea generala a judetului Suceava

A?ezare geografic?

Ocupând circa 4% din teritoriul României, cu o suprafa?? de 8.553 km2, jude?ul Suceava este al doilea ca m?rime din ?ar?, dup? Timi?, fiind situat în nord estul ??rii. Se învecineaz?: la nord cu Ucraina, la est cu jude?ul Boto?ani, la sud-est cu jude?ul Ia?i, la sud cu jude?ele Neam?, Harghita ?i Mure?, iar la vest cu jude?ele Bistri?a N?s?ud ?i Maramure?. 


Relieful

Raportat la marile unit??i geografice ale ??rii, teritoriul jude?ului se suprapune par?ial Carpa?ilor Orientali ?i Podi?ului Sucevei. Relieful jude?ului se caracterizeaz? printr-o mare varietate a formelor: mun?i, depresiuni intramontane, dealuri, podi?uri, câmpii, v?i terasate ?i lunci. În alc?tuirea geologic?, arhitectura teritoriului jude?ului Suceava are drept caracteristic? de baz? succesiunea de la vest la est a patru zone structurale: zona vulcanic?, zona cristalino-mezozoic?, zona fli?ului ?i zona de platform?.

În func?ie de suprafa?a ocupat? de fiecare form? de relief în parte, situa?ia la nivelul jude?ului se prezint? astfel:

            - zona de munte 53%;

            - zona de podi? 30%;

            - zona de lunc? 17%.

 În ansamblu, pe teritoriul jude?ului Suceava se armonizeaz? dou? unit??i importante de relief: regiunea montan? ?i regiunea de podi?. Acestea coboar? în trepte de la vest la est, în fâ?ii paralele, cu dispunere nord-sud.

Zona montan?, integrat? în lan?ul Carpa?ilor Orientali, cuprinde masive ?i complexe de culmi separate între ele de v?i adânci sau arii depresionare, astfel: Masivele Suhard ?i C?limani; Masivele Giumal?u - Rar?u; Mun?ii Bistri?ei, Stâni?oarei; Obcinile Feredeului ?i Mestec?ni?.

Relieful mun?ilor C?limani (cei mai înal?i mun?i vulcanici de pe teritoriul României, singurii care dep??esc 2.000 m altitudine - Vârful Pietrosul C?limani) ofer? cele mai spectaculoase forme cu poten?ial de mare atractivitate: craterul vulcanic C?liman, cu un diametru de circa 10 km, formele ciudate de stânci vulcanice de pe Re?iti?, T?m?u, Lucaciu ?i Pietrosul, stâncile cu aspect ruiniform”12 Apostoli” sau Rezerva?ia de Jnepeni? cu Pinus Cembra, unde se g?se?te un arboret natural în amestec intim de molid ?i zâmbru, unic în ?ar? ?i foarte rar în Europa.

Relieful masivului Rar?u ofer? una dintre cele mai interesante forme geologice din lan?ul Carpa?ilor Orientali – „Pietrele Doamnei”, precum ?i cheile de pe Valea Caselor ?i Izvorul Alb ?i Pe?tera Liliecilor. Un alt factor de atrac?ie turistic? îl reprezint? Cheile Moara Dracului, un sector de chei foarte înguste (între 2-3 metri l??ime, aproximativ 40 m lungime), situat pe pârâul Caselor.

Mun?ii Giumal?u, reprezint? principala atrac?ie pentru iubitorii de natur?, platourile sale oferind una dintre cele mai grandioase priveli?ti din Carpa?ii Orientali. P?durea secular? de la Giumal?u, cu speciile masive de conifere, ?i Cheile Zugreni, s?pate la poalele de sud ale mun?ilor, constituie principalele atrac?ii ale Mun?ilor Giumal?u.

Mun?ii Suhard sunt cunoscu?i mai ales datorit? vârfului Ou?oru (1.639 m), care str?juie Depresiunea Dornelor. Totu?i, cel mai înalt vârf se afl? în partea de nord-vest a Mun?ilor Suhard ?i anume Vârful Omu, de 1.932 metri altitudine. Creasta principal? a acestor mun?i reprezint? principala atrac?ie, datorit? frumuse?ii peisajelor ?i a u?urin?ei cu care poate fi parcurs?.

Mun?ii Bistri?ei, ce se desf??oar? pe dreapta râului Bistri?a, formeaz? gruparea cea mai întins? de mun?i cristalini. Creasta Pietrosu (cu o altitudine de 1.791 m) ofer? o priveli?te fascinant? pentru cei ce se încumet? s? urce versan?ii puternic înclina?i.

Obcinile Bucovinei cuprind trei mari subunit??i, dispuse paralel pe direc?ia nord-vest/sud-est, separate de v?ile superioare ale râurilor Moldova ?i Moldovi?a: Obcina Mestec?ni?, Obcina Feredeu ?i Obcina Mare. Cea mai înalt? ?i mai spectaculoas? dintre obcini este Obcina Mestec?ni?ului, cu altitudini ce dep??esc 1.500 m (1.586 m - Vârful Lucina). Urmeaz? apoi Obcina Feredeu (cu altitudini de 1.400 m), Obcina Brodinei (cu vârfuri de 1.300 m) ?i Obcina Mare care este cea mai întins?, dar cu cele mai mici altitudini (sub 1.300 m). Cele mai importante obiective turistice naturale sunt: Ansamblul de stânci Pietrele Muierii, creasta principal? a Obcinei Mestec?ni? ?i plaiurile Lucinei, cu Tinovul G?ina.

Încadrat? de mun?ii Bistri?ei Aurii la nord, Mun?ii Bistri?ei la sud-est, Mun?ii C?limani la sud ?i Mun?ii Bârg?ului la vest, se afl?Depresiunea Dornelor. Unitate geografic? distinct?, aceasta se îngusteaz? spre est, spre cheile Zugrenilor, ?i se deschide larg spre vest, fiind drenat? de râul Bistri?a.

Depresiunea Câmpulung Moldovenesc reprezint? cea mai mare arie depresionar? din lungul râului Moldova. Se remarc? prin prezen?a unui relief de terase cu altitudine relativ? de circa 110 m, dezvoltat aproape în exclusivitate pe dreapta râului Moldova.Depresiunile Vama, Frasin ?i Humor sunt alte arii importante de l?rgire a v?ii Moldova, fiind separate de defilee, dintre care cel mai îngust se afl? la Prisaca Dornei.

Zona de podi? este mai coborât? cu 200 m fa?? de cele mai joase culmi muntoase.

Cele mai importante subunit??i de relief din aceast? regiune sunt: Podi?ul Sucevei, Depresiunea R?d?u?i, Valea Sucevei, Valea Siretului Subcarpa?ii ?i Valea Moldovei.

Podi?ul Sucevei are o în?l?ime medie de 460 m, dar cota maxim? ajunge la 528 m în Vf. Tei?oara din Podi?ul Dragomirnei. Se întinde pân? la valea Siretului în est ?i pân? la valea Moldovei în sud ?i sud-vest. Se împarte în câteva subunit??i de relief diferit: masive deluroase, arii depresionare ?i culoare de v?i.

Depresiunea R?d?u?i este cuprins? între râurile Suceava ?i Sucevi?a ?i are altitudinea medie de 360 m. Relieful este acumulativ de pseudo-câmpie, cu forme plane terasate ?i meandre.

Valea Sucevei se prezint? diferit, fiind împ?r?it? în trei sectoare: unul superior, prin Obcine, pân? la Straja, unul mijlociu, pân? la Mili??u?i ?i unul inferior, pân? la v?rsarea în Siret, la Liteni. Are un caracter de culoar datorit? dimensiunilor mari ale luncii ?i teraselor.

Valea Siretului este cea mai reprezentativ? ?i mai important? din Podi?ul Moldovei. Are 6-8 km l??ime, prezentându-se ca un adev?rat culoar acumulativ. În zona de confluen?? cu râul Suceava ia aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare, cu o l??ime de 12 km.

Subcarpa?ii se întind la sud de valea Moldovei ?i corespund unui relief de acumulare, cu aspect deluros, dar ?i cu unele depresiuni, cum sunt cele de la Solca ?i Cacica.

Valea Moldovei apare ca o depresiune între Subcarpa?i ?i Podi?ul Sucevei. Datorit? luncii largi ?i joase, pân? la Ciumule?ti râul curge despletit, dup? care începe s? bat? malul stâng. L??imea cea mai mare a luncii ?i teraselor este la Baia, unde valea ia aspect depresionar.


Clima

Este temperat continental?. Spa?iul geografic al jude?ului Suceava apar?ine aproape în egal? m?sur? sectorului cu clim? continental? (partea de est) ?i celui cu clim? continental moderat? (partea de vest). Venind dinspre vest, masele de aer î?i pierd treptat din umezeal? în timpul travers?rii Carpa?ilor Orientali, astfel încât în partea estic? a jude?ului ajung mai uscate, clima suferind un proces de continentalizare. Aerul de origine nordic? aduce ninsori iarna ?i ploi reci prim?vara ?i toamna. Din est, jude?ul prime?te influen?e climatice continentale cu secet? vara, cu cer senin, ger ?i viscole iarna.

Temperaturile minime coboar? uneori pân? la -38,5 °C, iar temperatura cea mai ridicat? a fost de 39,8 °C (în iulie 2000). Temperaturile cele mai sc?zute din zona montan? se înregistreaz? nu pe vârfuri, ci în depresiuni ?i v?i, datorit? fenomenului de inversiune climatic?. Temperatura medie multianual? este de 2 °C la munte ?i 7,5 °C în zona de podi?.

Durata iernii este cu 1-2 luni mai mare la munte, decât în regiunea deluroas?. Trecerea de la iarn? la prim?var? se face brusc în partea de est a jude?ului, fa?? de partea de vest unde, pe vârfurile înalte ?i versan?ii umbri?i ai mun?ilor, z?pada ?i înghe?ul se întâlnesc pân? la sfâr?itul lunii mai ?i chiar începutul lunii iunie.

Precipita?iile variaz? de la an la an ?i sunt cuprinse între 800 ?i 1200 mm, în func?ie de zon?.


Re?eaua hidrografic?

Este format? din: râuri, pâraie, lacuri, iazuri, mla?tini ?i importante rezerve de ape subterane. Însumeaz? o lungime total? de 3.092 km ?i are o densitate care dep??e?te frecvent 1 km / kmp în zona de munte, sc?zând sub 0,5 km / kmp în zona de podi?. Toate apele care dreneaz? teritoriul jude?ului sunt tributare râului Siret. Principalii afluen?i sunt râurile Suceava, Moldova, Bistri?a ?i Dorna, care î?i au zonele de obâr?ie în coroana de mun?i înal?i de la vest ?i nord - vest, în timp ce afluen?ii mai mici î?i au izvoarele în regiunea deluroas?.

Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care dreneaz? împreuna cu afluen?ii s?i 35% din suprafa?a jude?ului. Urmeaz? ca m?rime Bistri?a (30%), Suceava (30%) ?i Siretul (10%).

Apele st?t?toare sunt sub form? de lacuri naturale de mici dimensiuni, lacuri antropice, iazuri pentru piscicultur?, acumul?ri industriale ?i mla?tini. Cele mai importante acumul?ri antropice sunt cele 6 lacuri din lungul ?omuzului Mare, între care ?i vestitul lac "Nada Florilor".

Apele subterane din jude? sunt cantonate în depozitele unor structuri cristalino -mezozoice, de fli?, în depozite miocene ?i, mai ales, în forma?iunile aluvionare cuaternare.         

Teritoriul jude?ului înglobeaz? cantit??i inepuizabile de ape minerale ?i mineralizate, carbogazoase, sulfatate, sulfuroase ?i clorurate. Numai în Depresiunea Dornelor exist? peste 40 de izvoare minerale, renumite fiind deja cele din Vatra Dornei, ?aru Dornei, Poiana Negri, Co?na ?.a. Nepuse în valoare sunt numeroasele izvoare din zonele Bro?teni, Gura Humorului, Solca.


Flora ?i fauna

Flora ?i fauna confer? jude?ului Suceava o inegalabil? frumuse?e ?i atractivitate. Ponderea vegeta?iei o alc?tuiesc p?durile, care ocup? peste 52% din suprafa?a jude?ului ?i peste 7% din întregul poten?ial silvic al României. În compozi?ia acestora, 79,4% este reprezentat de r??inoase ?i 20,6% de foioase. P?durile de foioase sunt formate din arbori de fag, stejar, carpen, frasin, tei, mesteac?n ?i o mare diversitate de arbori?uri. În amestec se g?sesc plopul, paltinul, sorbul, m?linul, scoru?ul ?i, mai rar, tisa. Dintre arbu?ti amintim zmeurul, afinul, m?ce?ul ?i meri?orul. Exist? ?i câ?iva arbori ocroti?i: Stejarul din Ca?vana (500 ani), Stejarul din Boto?ana (350 ani), Ulmii din Câmpulung Moldovenesc (500 ani).

Mun?ii Bucovinei ad?postesc numeroase specii floristice rare: sângele voinicului (Mun?ii C?limani), floarea de col? (Rar?u, C?limani), smârdarul sau bujorul de munte (C?limani, Suhard), papucul doamnei, brusturul negru, argin?ica (Rar?u-Giumal?u) etc.

Pe teritoriul jude?ului Suceava exist? peste 20 de rezerva?ii naturale: rezerva?ii floristice (fâne?ele seculare de la Frumoasa, Ponoare, Calafinde?ti, fâne?ele montane de pe plaiul Todirescu), forestiere (codrul secular de la Sl?tioara, p?durile seculare de pe Giumal?u, f?getul de la Dragomirna, p?durea de pin ce vegeteaz? pe un depozit de turb? de la Tinovul Mare, rezerva?ia de mesteac?n pitic de la Lucina), geologice (Piatra ?ib?ului, Piatra Pinului ?i Piatra ?oimului, Cheia Lucavei, Cheia Moara Dracului) ?i mixte (Pietrele Doamnei, Cheile Zugrenilor, Complexul 12 Apostoli).  Fauna, bogat? ?i pre?ioas?, include numeroase specii cu valoare cinegetic? ridicat?: ursul ?i cerbul carpatin, c?priorul, râsul, lupul, vulpea, veveri?a, pisica s?lbatic?, jderul, hermina, dihorul, coco?ul de munte, coco?ul de mesteac?n, fazanul, corbul, diverse specii de acvile, vulturi, bufni?e. Râurile de munte ad?postesc specii rare de pe?ti: lostri?a, p?str?vul curcubeu, lipanul, mreana, cleanul, scobarul ?.a.


Resurse naturale

Solurile de pe teritoriul jude?ului Suceava cunosc o gam? variat? de tipuri, datorit? complexit??ii condi?iilor naturale, ca factori pedogenetici.

TOTAL suprafa?? agricol?: 349 554 ha (40,86 % din total suprafa??), din care:

       - arabil 180 551 ha (51,65 % din suprafa?a agricola);

       - p??uni 90 436 ha (25,87% din suprafa?a agricola);

       - fâne?e 75 761 ha (21,68% din suprafa?a agricola);

       - livezi 2 806 ha (0,8 % din  suprafa?a agricola).

Agricultura se bazeaz? pe metode tradi?ionale ?i astfel trecerea la agricultura ecologic? este u?oar?. P??unile ?i fâne?ele naturale ofer? condi?ii favorabile de cre?tere a animalelor dup? modul de produc?ie ecologic?.

Resursele esen?iale - lemnul, piatra, apa, întinsele suprafe?e de p??une, terenurile cultivabile, îmbinate cu talentul, priceperea ?i perseveren?a locuitorilor, au favorizat, în ciuda unei zbuciumate istorii, îndeletniciri care au dat un specific aparte spa?iului bucovinean.

Resurse naturale existente în jude?ul Suceava se refer? la minereuri de fier ?i mangan în zona Vatra Dornei - Iacobeni, Neagra ?arului, Bro?teni, Dadu, Cioc?ne?ti, Orata, Mestec?ni?, Argestru, ?aru Dornei, Dealul Rusului, Co?na; minereuri de sulf în zona Mun?ilor C?limani, la Fundu Moldovei ?i Le?ul Ursului; oxizi de fier, sideroza, blenda, galena argintifer?, calcopirit? ?i pirit? la Iacobeni, ?aru Dornei, Cârlibaba, în bazinul ?ib?ului ?i pe cursul superior al Bistri?ei; sare gem? ?i s?ruri delicvescente la Cacica;  sulf, silice, opal ?i cuar? la Gura Haiti; pirita ?i sulfuri polimetalice la Fundu Moldovei ?i Le?ul Ursului; cariere de piatr?, calcar ?i var la Botu?, Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc,  P?ltinoasa; turb?rii oligotrofe la Poiana Stampei; baritin? la Ostra;  izvoare minerale carbogazoase cu efecte terapeutice de la Co?na ?i Dorni?oara pân? la ?aru Dornei ?i Neagra ?arului, precum ?i pe raza localit??ii Vatra Dornei.

Fondul forestier ocup? 53% din suprafa?a jude?ului, reprezentând 7% din întreg poten?ialul silvic al României, Suceava ocupând din acest punct de vedere locul I pe ?ar?.

Ponderea vegeta?iei o constituie p?durile, în suprafa?? total? de 411.115 ha, ceea ce reprezint? aproximativ 48,1 % din suprafa?a total? a jude?ului. 

Astfel, materialul lemnos se constituie într-o important? resurs? natural? a jude?ului.

Este cunoscut faptul c?, Bucovina export? în toat? Europa ?i nu numai, importante cantit??i de fructe de p?dure, ciuperci ?i plante medicinale, virtu?ile terapeutice ?i curative ale acestora fiind  cunoscute înc? din antichitate.

Cele mai c?utate produse, care se g?sesc din abunden?? în Bucovina, sunt zmeura, afine, fragi, mure, m?ce?e, c?tin?, flori de soc, ciuperci (hribi ?i g?lbiori) ?i  altele.


Infrastructura

Drumurile publice asigur? leg?tura între toate localit??ile jude?ului, precum ?i cu jude?ele vecine. Se eviden?iaz? în mod deosebit drumul european E85 – Bucure?ti - Bac?u - Suceava – Cern?u?i (Ucraina), ce traverseaz? jude?ul pe direc?ia nord-sud. Lungimea total? a drumurilor publice este de 2330 km, din care lungimea drumurilor na?ionale este de 483 km, lungimea drumurilor jude?ene este de 1 037 km ?i a drumurilor comunale de 809 km.

Re?eaua feroviar? are o lungime de 450 km, din care 203 km este electrificat?. Teritoriul jude?ului este str?b?tut de magistrala european? Bucure?ti - Bac?u - Suceava - Vic?ani - Moscova.

Jude?ul Suceava dispune, de asemenea, de un aeroport, situat în apropierea municipiului Suceava, la o distan?? de 12 km, ?i cinci heliporturi (Putna, Sucevi?a, Moldovi?a, Vorone?, Floreni), prin care se asigur? leg?tura permanent? cu restul României ?i cu alte ??ri, precum ?i servicii privind aterizarea altor aeronave din ?ar? ?i str?in?tate.


Civiliza?ie ?i cultur?

Jude?ul Suceava se constituie într-o str?veche ?i dens? vatr? de civiliza?ie ?i cultur? româneasc?. Meleagurile sucevene s-au înscris pregnant în istoria românilor prin rolul decisiv pe care l-au avut înainta?ii de aici la începuturile evului mediu în înfiin?area ?i afirmarea primelor târguri si forma?iuni politice prestatale, în organizarea ?i finalizarea luptei împotriva st?pânirii t?tarilor ?i ungurilor, dar mai ales în închegarea, dezvoltarea ?i consolidarea statului feudal românesc de la r?s?rit de Carpa?i.

Aici s-au ridicat primele trei capitale ale Moldovei: Baia, Siret ?i Suceava, cet??ile ?cheia ?i Cetatea de Scaun a Sucevei, o durabil? ?i impresionant de bogat? salb? de ctitorii ?i necropole voievodale ?i boiere?ti: Putna, Vorone?, Moldovi?a, Sucevi?a, Humor, Dragomirna, Arbore, monumente ?i centre de art? ?i cultur? cu inestimabile valori ale patrimoniului na?ional ?i universal, comparabile cu crea?iile renascentiste italiene sau din Europa Occidental?.

Împreun? cu popula?ia româneasc? majoritar?, pe teritoriul jude?ului Suceava convie?uiesc în deplin? în?elegere ?i alte na?ionalit??i. Ponderea acestora în totalul locuitorilor este de 3,4%, reprezentativi fiind ucrainenii, germanii, polonezii, ru?ii, lipovenii, evreii ?i alte na?ionalit??i.

Esti aici: Bucovina Descriere generala