salut Bucovina - informatii turistice din Bucovina

  • PDF

Traditii si obiceiuri de Pasti

      Cea mai mare s?rb?toare a cre?tinilor, Învierea Domnului, este prilejul, pentru români, de a tr?i clipe de bucurie sfânt?, dar ?i de a s?rb?tori în cadrul comunit??ii. 
      Cea mai r?spândit??i mai renumit? tradi?ie a încondeiatului ou?lor este în Bucovina. Mai întâi, aici se încondeiau ou? crude, apoi fierte, iar azi se închistresc ou? golite de con?inut. Instrumentul cu care se "scriu" ou?le se nume?te chisi?? (un vârf ascu?it de tabl? de aram?, fixat într-o m?ciulie a unui ba? plat). Tehnica tradi?ional? spune c? la încondeiat se mi?ca oul, iar nu instrumentul. Acum se mai folose?te ?i peni?a, în cazul încodeierii ou?lor cu tu?
      Ziua Învierii Domnului, cunoscut? ?i sub numele de Pa?ti începe, din punct de vedere liturgic, în noaptea dinainte; la miezul nop?ii, când se spune ca mormântul s-a deschis ?i a înviat Hristos. Chiar dac? românii particip? în num?r destul de mic la Sfânta Liturghie din aceast? noapte sfânt?, ei vin la Slujba Învierii, pentru a lua lumin?. Apoi se duc pe la casele lor, revenind, diminea?a, la biseric?, în locurile unde se sfin?e?te pasca ?i prinoasele. În Bucovina e obiceiul ca, în noaptea Învierii, s? se lase luminile aprinse în toata casa ?i în curte, ca sa fie luminat? gospodaria, în cinstea luminii pe care a adus-o Hristos în lume, prin Învierea Sa. Din acest moment salutul obi?nuit este înlocuit cu cel de "Hristos a înviat", la care se r?spunde "Adevarat a înviat", salut p?strat pana la În?l?area Domnului. Este o forma de m?rturisire a Învierii ?i a credin?ei cre?tine. 
       

Ou?le de Pa?ti

       Din mar?ea S?pt?mânii Mari, dar mai ales în zilele de joi, vineri ?i sâmb?t?, în toate gospod?riile bucovinene se vopsesc ou?le ro?ii de Pa?ti. Obiceiul folosirii ou?lor colorate în practicile de renovare a timpului prim?vara, cand se serba, odinioar?, Anul Nou, ?ine de mitul cosmogonic al oului primordial, pe care il g?sim ?i în unele legende bucovinene. 
       În Bucovina ou?le de Pa?ti sunt numite cu un termen generic "meri?oare" ?i erau, la început, colorate numai în ro?u ("rosete") pentru ca mai târziu s? se r?spândeasca ?i practica vopsirii în galben ("g?lbinete"), în verde ("verde?e"), în albastru ("alb?strele") ?i în negru("negrete"). Alt? dat?, culorile se ob?ineau numai din plante ce erau puse la macerat în Duminica Floriilor. Ast?zi acest obicei este în mare parte pierdut, femeile folosind culori acrilice pentru vopsirea tuturor ou?lor de Pa?ti. 
      Cele mai frumoase ou? de Pa?ti, care fac ?i acum faima Bucovinei, sunt ou?le închistrite, numite impropriu ou? încondeiate. Tehnica uzitat? este aceea a p?str?rii culorii de fond ?i consta în trasarea pe ou a unor desene, cu ajutorul cerii de albine topit?, ?i scufundarea succesiv? în b?i de culoare (galben?, ro?ie ?i neagr?). 
      Cele mai r?spândite motive folosite la închistrirea ou?lor sunt crucea Pa?telui, floarea Pa?telui, c?rarea ciobanului sau c?rarea r?t?cit?, brâul ?i desagii popii, br?du?ul, frunza de stejar, albina, pe?tele, coarnele berbecului, cârja ciobanului, steaua ciobanului, inelul ciobanului, fluierul ciobanului, "patruzeci de clini?ori", vârtelni?a, creasta coco?ului, broasca, fierul plugului, uli?a satului, grebla, sapa etc.

 

Esti aici: Bucovina Traditii si obiceiuri Traditii si obiceiuri de Pasti